Soldații, englezi și burgunzi, care formau garnizoana în Troyes au putut să părăsească orașul cu tot ce aveau. Ceea ce aveau erau în principal prizonieri, francezi. La întocmirea capitulării nu se stipulase nimic în favoarea acestor nefericiţi. Dar, când englezii au părăsit orașul cu prizonierii lor legați de gât, Ioana s-a aruncat în drum.
„În numele lui Dumnezeu, nu îi vei lua!” a strigat ea.
Ea a cerut ca prizonierii să-i fie predați și ca răscumpărarea lor să fie plătită de Rege.